Nu de putine ori am constatat ca se intampla ceva neobisnuit cu telefonul meu, mai bine spus cu semnalul receptat. Sincer, nu am nici un fel de trac atunci cand stiu ca sunt ascultat in timpul unei conversatii, fie ea profesionala ori privata. Tocmai de aceea imi place sa cred ca nu ma numar printre cei care sunt afectati daca sunt ascultati, mai mult sau mai putin profesional. Fiind ziarist de atatia ani, am avut ocazia sa cunosc si oameni care au avut, candva, aceasta meserie. Eu o consider ingrata. Asa ca, fara doar si poate, stiu ce intampla. Sau imi doresc sa cred asta… Prin anii 1995-1996, cand problemele legate de Securitate inca mai starneau interesul publicului, mirajul vietilor secrete m-a atras si pe mine. Eram, oricum, un copil de-abia iesit de pe bancile scolii. Tocmai din acest considerent – la care se adauga si inceputurile mele de jurnalist, am fortat lucrurile astfel incat sa am ocazia sa aflu totul de la prima mana. Atunci am aflat ca, in majoritatea cazurilor, tot ceea ce vorbim noi, persoanele publice, pe telefoane fixe sau mobile, se inregistreaza si, totodata, se pastreaza o anumita perioada pe suport electronic. Atunci eram convins de acest lucru. Cum serviciile noastre de informatii au evoluat, nu am nici un fel de dubiu ca si azi, ca de altfel in ultimii 60 de ani, totul se inregistreaza. Am mai aflat, de exemplu, ca cel mai greu este sa asculti telefoanele live, in timp real. Insa acesta nu este un impediment pentru cei cu palnia la ureche. Cine crede ca interceptarile telefonice se fac doar in baza unui mandat, se inseala amarnic. In Romania, tara unde serviciile secrete fac, zilnic, mii de interceptari, cu sau fara mandat, procurorii isi construiesc dosarele adesea exclusiv pe baza inregistrarilor. Cu toate acestea, insa, cei din cadrul serviciilor de informatii ne-au ciripit ca identificarea persoanei dupa voce nu constituie mijloc de proba in multe tari. Si aceasta pentru ca, spre exemplu, daca identificarea pe baza ADN-ului este sustinuta stiintific, identificarea dupa voce ridica foarte multe probleme mai ales de cand inregistrarile sunt digitale si trucajele sunt extrem de usor de facut. Practic, o certitudine de suta la suta se poate exprima doar pentru a se stabili daca inregistrarea este autentica sau nu, daca este constituita sau nu din bucati. Revenind la problema telefonului meu, constat ca, daca discut cu familia sau cu oameni care nu lucreaza intr-un anumit domeniu important, nu se intampla absolut nimic. Insa, cand vorbesc cu candidati, oameni cu functii importante, ori cu diversi colegi din presa, remarc faptul ca semnalul telefonului se intrerupe din minut in minut. Accept aceasta situatie cu stoicism, deoarece aceasta este lumea in care am decis sa traiesc. Totusi, de regula, discutiile purtate cu colegii mei nu ar trebui sa deranjeze. Din pacate, noi, ziaristii, nu reusim sa influentam prea mult lumea din jurul nostru, desi, ca sa fiu sincer, traim cu speranta asta. In atari situatie, consider ca ar trebui sa fim lasati in pace sau macar sa fim tratati cu mai mult respect. Sustin aceste lucruri, tocmai pentru ca stiu de ce suntem ascultati, in special atunci cand la celalalt capat al firului sunt oameni importanti. Nu pot sa nu constat faptul ca toata aparatura folosita la interceptari este una veche, obosita. Altfel nu m-as fi gandit niciodata ca cineva ma asculta. Nici nu ma prea intereseaza acest lucru, insa marturisesc ca ma deranjeaza in contextul in care sunt obligat sa-mi ascut simturile pentru a putea suplini lipsa de calitate a convorbirii. Convorbire pe care, si asa, o finantez din buzunarul propriu. Astfel, poate ma decid ca viitoarea factura de mobile sa o redirectionez pe adresa baietilor cu palnie la urechi… Ce credeti?
